"Sacrificiile si
patriotismul" Casei Regale similare cu cele ale "Alesilor
Poporului"
În 1941, Ion
Antonescu a hotărât constituirea unei “Comisii de Anchetă privind fraudele din
avutul public săvârșite de Carol al II-lea”. Raportul comisiei, împărțit pe
patru capitole a constatat numeroase abuzuri și ilegalități.
Carol al doilea
si Hitler in 1938
Primul capitol,
intitulat Daruri, avantagii și subvenții primite de la particulari,
arăta că fostul suveran a primit de la particulari o serie întreagă de daruri
și avantaje prin care și-a mărit considerabil averea. “Valoarea cadourilor
depășea semnificația unor manifestări protocolare sau mărturii de devotament și
afecțiune deosebită, devenind pur și simplu mijloace ilicite de îmbogățire în
dauna particularilor”. Astfel, de la Nicolae Malaxa a primit o serie de
daruri printre care: întregul grajd de curse, evaluat la 2.000.000 de lei, o
colecție de mărci valorând 5.000.000 de lei, un tablou de Grigorescu, altul de
Luchian. Max Auschnitt a plătit 6.000 de lire sterline pe un cal de
prăsilă pentru rege. Societatea Reșița i-a dat 150.000.000 de lei, de la Armand
Călinescu a primit o stemă a Frontului Renașterii Naționale înconjurată cu
pietre prețioase (250.000 de lei). C.F.R. a oferit o plachetă de platină cu briliante
și rubine în valoare de 900.000 de lei. B.N.R. a cotizat cu 81.000.000 pentru
Fundația Regală la care se mai adaugă 225 de colecții mari de monede jubiliare
de aur bătute cu prilegul împlinirii a 10 ani de domnie, 22 de monede mari, 22
mijlocii și 22 mici cu ocazia unui secol de la nașterea lui Carol I, aur masiv
valorând 224.345 de lei plus 689.684 de la Ministerul Apărării Naționale pentru
realizarea unui buzdugan, 25,587 kg. de aur în valoare de 5.652.963 de lei
pentru confecționarea unui pahar și a unei farfurii precum și a hărții României
în relief.
Darurile (care
pot fi numite și mită) nu se opresc aici. De la Societatea Techirghiolul (anexă
a Băncii Marmorosch, Blank et comp.) a primit vila “Cetatea de Nisip”,
construită pe terenul statului (4,5 ha.). De la societatea “Lujani” acțiuni în
valoare nominală de 217.000.000 de lei. Banca Marmorosch Blank et comp i-a dat
10.000 de acțiuni evaluate la 5.757.000 de lei. “Societe Financiere textile
pour la France et l’Etranger” i-a oferit 9.000 de acțiuni evaluate la
13.565.000. “Astra Vagoane” i-a dat și ea 30.000 de acțiuni valorând
46.227.252. În total, averea lui Carol al II-lea a sporit prin acțiuni cu
204.113.231, acesta nereușind să le valorifice pe toate. Abicarea l-a
împiedicat parțial.
Capitolul al
doilea al anchetei se refera la Sporirea patrimoniului fostului suveran
în dauna statului. Pe acestă linie se înscriau obținerea a 100 de
pogoane în pădurea Snagov din partea Primăriei București, dobândirea ilegală de
imobile prin procedeul dării în plată: ferma Clenciu-Spanțov (770,8 de ha.), o
parte din terenul Școlii de Horticultură de la Băneasa (3540 de m.p.),
Stațiunea de montă Băneasa (5 ha. cu construcții), pepiniera de la Murfatlar
(72 de ha.), balta Iezerul-Mostiștea (1010,4 ha.), balta Boianu-Sticleanu
(6206,6 ha.), pădurea Hereasca (34,8 ha.), teren de cultură în prelungirea
Hereasca (6,5 ha.), toate obținute de la Ministerul Agriculturii și Domeniilor
în schimbul expropierii unor propietăți aparținând Coroanei pentru a fi
demolate și a se construi Palatul regal din București, care era folosit tot de
suveran.
După o serie de
manevre, Carol al II-lea a obținut 15 ha. de vie de Cotnari (“donate” de
cooperativa din localitate) pe care au fost construite pivnița și instalația de
vinificare, plătite din fondurile Ministerului Agriculturii și Domeniilor
(14.713.907 de lei). Un mod important de sporire a averii l-a reprezentat
acordarea și întrebuințarea de devize din fondul statului: 302 de automobile,
un yacht, și-a plătit deplasările din străinătate (asta pe lângă lista civilă,
“salariul” anual), comisioanele bancare pentru trasferurile în stăinătate etc.,
toate acestea însumând 533.227.214 de lei. Scutirile de taxe și reducerile de
impozite au fost o altă cale de îmbogățire. Doar scutirile pentru produsele
petroliere folosite de Casa Regală au fost de 28.915.699 de lei, pentru produse
de larg consum 38.168.485 de lei, pentru apă, canal, curent, gunoi în
intervalul 1934-1940, o sumă de 10.992.214,10 lei, țigările gratuite însemnau
1.284.200 de lei. Pentru castelul de la Scroviștea, Carol a obținut de la
guvern 69.000.000 pentru străzi, asanarea lacului din preajmă etc. Guvernul a
mai dat 127.899.000 de lei pentru două automobile vânătoare, plata unei foste
servitoare a tatălui Elenei Lupescu, pentru poliția personală a lui Ernest
Urdăreanu, plata rentei unei artiste de la Teatrul Național București care a
trebuit să se stabiliească la Paris în urma insistențelor Elenei Lupescu, etc.
Yachtul
Luceafărul, cel luat din banii publici, era propietatea regelui, dar trecut în
patrimoniul Marinei Române, deci cheltuielile de întreținere și plata
personalului (37.132.034) erau din banii statului. Numeroase persoane din
serviciul personal al regelui erau plătite de stat. Pasionat de filatelie, a
obținut din partea Poștei numeroase timbre autohtone și străine plus un
specialist în materie, detașat la Paris pentru a aranja colecția suveranului
(3.759.901 de lei). Carol al II-lea a folosit chiar și automobile
rechiziționate. Convorbirile telefonice interne și externe (17.963.684) și
abonamentele la ziare (6.784.838 de lei) au fost decontate de Poștă. Carol nu a
ezitat să pună mâna pe cei 6.000.000 de lei din fondul “Soldați”, ai celor
detașați pentru stagiu la Palat, sumă strânsă astfel încât la finalul
serviciului aceștia să aibă o sumă minimă de bani. Pe cheltuiala statului s-au
făcut amenajări la propietatea particulară de la Băneasa (1.500.000 de lei).
La inaugurarea
stadionului Giulesti
La categoria diverse
raportul menționa: Regia Autonomă C.F.R. e executat pentru Casa Regală un
automotor de vânătoare cu două remorci-platformă în valoare de 2.000.000 de
lei, două vagoane frigorifice pentru vânat la prețul de 9,9 milioane.
Prefectura Poliției Capitalei a făcut o brigadă de 18 oameni și un șef de
secție cu misiunea să păzească locuința Elenei Lupescu începând cu 1934. Regele
nu a plătit taxă de timbru, impozit pentru mașini, a executat la tipografie
diverse lucrări, registre și imprimate în mod gratuit, în afară de costul
hârtiei. În mai 1932 a primit cadou de la Poliție o instalație de cinema în
valoare de 298.000. Icrele pe care regele le primea nu suportau taxa de lux în
valoare de 16,5%, adică 30.197. De asemnea icrele negre nu au fost taxate cu
76.017. Alte icre negre au fost predate gratuit, ele costând 6.482.000 de lei.
Din ordinul regelui, Direcția Generală a Poliției a plătit lunar 10.000 de lei
soției unui maior mort la Jilava. În plus au fost dați 300.000 de lei lui Eugen
Bianu pentru urmărirea lui Barbu Știrbei. Direcția Generală a Pădurilor
Statului a dat lemne de 288.572 de lei, a efectuat în 1937 lucrări la Castelul
de Vânătoare de la Lăpușna (997.420 de lei) iar anul următor de 1.097.914.
Ministerul Sănătății și Asigurărilor Sociale a dat aparatură de radiologie în
valoare de 1.130.000 de lei. Biserica Ortodoxă a dat pentru castelul de la
Ițcani două vagoane de lemne plus 420.000 de lei pentru reparații și
ameliorări. Primăria București a cumpărat colecții de inele vechi și tablouri
în valoare de 925.000 de lei, obiecte dăruite lui Carol al II-lea. Primăria
Ploiești a oferit produse petroliere în valoare de 485.961 de lei.
Elena Lupescu
Suveranul a
obținut și subvenții din partea statului, totalizând 125.337.805, pentru
întreținerea palatelor regale, transportul de materiale și persoane pe C.F.R.,
pentru asigurarea tablourilor. Doar pentru vânătorile regale, Ministerul
Agriculturii a cheltuit 10.020.000 de lei, iar pentru grajdurile din str.
Virgiliu din București 4.900.792 de lei.
La capitolul al
III-lea, Sume a căror proveniență nu s-a putut stabili ,
comisia de anchetă punea două lăzi cu bani, 110.850.000, predate de Ernest Urdăreanu,
în ziua de 6 septembrie 1940, administratorului bunurilor private ale lui Carol
al II-lea, precum și suma de 32.950.000 de lei transferați în dolari prin
B.N.R. și depuși la Chase Bank din New York. Sume importante au fost deturnate
din ordinul lui Carol al II-lea din fondurile destinate construirii Palatului
Regal (250.000.000) și de la Stația de montă Mogoșoaia (44.851.810).
După întinse
cercetări, instanța specială de judecată de pe lângă Curtea de Casație, prin
decizia nr.1 din 26 noiembrie 1941 l-a obligat pe Carol al II-lea să restituie
propietățile dobândite ilegal și să plătească suma de 1.161.762.359 de lei.
Bineînțeles că statul nu a primit vreun ban. Se adăugau valorile aflate în
străinătate, pe care comisia nu a putut să le studieze. Constantin Argetoianu
nota la 31 iulie 1938 despre “neîncetatele transferuri pe care regele
prevăzător le face în străinătate, cu complicitatea ministrului de Finanțe,
Mitiță Constantinescu”.
În timp ce se
înfrupta din banii publici, Carol ținea discursuri despre cinste,
corectitudine, despre forța de granit a oștirii române și despre hotărârea ei
de a aprăra fiecare palmă de pământ a țării. Ostentativ, și-a petrecut
sărbătorile de iarnă din 1939 în rândul militarilor, începând de la granița de
vest, Oradea, apoi în Dobrogea, la Constanța, apoi la Est la Chișinău. În
capitala Basarabiei a vorbit patetic despre “drepturile noastre istorice asupra
acestui ținut moldovenesc” după care a asistat la parada militară. Regele avea
să noteze: “În timpul paradei mi-a fost frig, mai ales la picioare și asta m-a
făcut să mă duc la Cercul Militar pe jos. Entuziasmul publicului a fost stârnit
cu această ocazie. Am fost inspirat.” Oamenii nu știau că regelui îi este frig,
credeau că el coborâse pentru a fi alături de ei, simbol al susținerii în cazul
unei agresiuni sovietice.
Sursa:
Ioan Scurtu, Istoria
românilor în timpul celor patru regi. Carol al II-lea, editura
Enciclopedică, București, 2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu