Uniunea Populară

REPERUL MORAL A  UNEI SOCIETĂȚI NORMALE - UN PREȘEDINTE ROMÂN, CU ADEVĂRAT

Alecu RENIŢĂ - Reperul moral al unei societăți - un Președinte integru.
Timp de un sfert
de veac, moldovenii
n-au avut
parte de un președinte
care să fie legat organic
de poporul și pământul lor; un președinte
care să le reprezinte cu demnitate istoria
adevărată și identitatea românească; un
președinte care să le spună în faţă despre
nenorocirile și suferinţele prin care au
trecut în anii de ocupaţie ţaristă și sovietică;
un președinte care să-i încurajeze
să se ridice în picioare și să-i îndemne
să se reîntoarcă Acasă, la neamul lor de
sânge și la Ţara din care au fost smulși
cu forţa de tancurile rusești la 28 iunie
1940. Oricât de dureros ar fi, suntem
nevoiţi să recunoaștem că instituţia prezidenţială
nu a preluat și nu a promovat
idealurile Mișcării de Eliberare Naţională
din anii 1986-1991 și nici adevărurile și
obiectivele fundamentale din Declaraţia
de Independenţă, ci a devenit o instituţie
decorativă, fără voinţă și personalitate,
trezită sau zguduită din când în când de
vântoaicele politice ori de clanurile mafiotice.
Cred că singurul președinte care a
avut frământări lăuntrice identitare și s-a
apropiat de Prut fără să-l treacă – a fost
Mircea Snegur, care cu mare întârziere,
abia în 1994, a avut curajul să declare
oficial că „denumirea corectă a limbii
noastre este limba română”. Lucinschi a
fost și a rămas un om străin de Moldova.
Voronin a dispreţuit băștinașii și a creat
actualul sistem mafiot de jefuire, înrobire
și exploatare a lor. Nemișcat, fără nici o
zvâcnire, Timofti a stat în cui timp de 4
ani, așa cum l-au pus adevăraţii lui stăpâni
în martie 2012. După atâtea experimente
falimentare legate de alegerea președintelui,
constatăm cu tristeţe că instituţia
prezidenţială a fost ruptă de popor și nu
a servit interesele naţionale, ci puterea
coruptă și oligarhii hrăpăreţi.
Acum, într-o Moldovă epuizată fizic
și moral după eșecurile de două decenii,
se pune întrebarea dacă mai există șanse
reale de a face funcţională Președinţia și de
a o pune în slujba cetăţenilor și a legii? Nu
e cazul să deschid Constituţia și să reproduc
articole întregi care demonstrează că
Președintele are destule împuterniciri în
politica internă și externă pentru a orienta
republica spre ţările civilizate, spre
statul de drept și bunăstarea cetăţenilor.
Problema cea mare a Președintelui nu e
legată de numărul de împuterniciri constituţionale,
ci de voinţa lui de a spune
adevărul și de independenţa pe care o are
de a lua decizii în favoarea poporului, și
nu a clanurilor partinice, mafiotice și oligarhice.
Și desigur, Președintele trebuie să
fie un reper moral pentru cetăţenii săi, un
model de om drept, integru, ferm, curat
la suflet, care își iubește poporul și are
datoria să-i facă dreptate, să-i ajute pe
cei peste 3 milioane de moldoveni să iasă
din sărăcie, întuneric și minciună. Și să
nu permită mercenarilor de la Kremlin,
trădătorilor dodoniști și cozilor de topor
să intre cu cizmele lor murdare în istoria
noastră naţională și s-o scârnăvească,
s-o falsifice, s-o umple de venin și ură,
acoperind-o cu lozinci înșelătoare de
felul „iubesc Moldova”. Timpul îl obligă
pe viitorul președinte să fie cu totul altfel
decât au fost cei patru beneficiari de la
1991 încoace. Timpul chiar îl forţează să
se rupă definitiv de șantajul și dictatura
Moscovei și să-și ducă poporul dezorientat
Acasă, în familia civilizată a ţărilor din
Uniunea Europeană.
În 25 de ani, pe scena politică din
R.Moldova s-au vânturat mediocrităţile și
nulităţile cele mai caricaturale și hapsâne
fără să fie puse la respect sau să li se dea
peste mână cu codul penal. În această
perioadă dramatică am asistat neputincioși
și am permis ca un grup foarte
restrâns de indivizi șmecheri și lacomi
să înghită bogăţiile republicii, să devină
milionari din averea poporului și să
spulbere șansele, încrederea și speranţele
a milioane de oameni. Ca o întruchipare
a răului, lăcustele de la guvernare – fie că
se numeau agrarieni, comuniști, socialiști
sau „democraţi” – au devorat R.Moldova
de la un capăt la altul, aducând în fiecare
sat și oraș sărăcia, debandada, hoţia și
mafia. Este de necrezut în ce hal a ajuns
această republică și această societate!
Dar să nu credem că dezastrul politic,
economic, social și moral aparţine în
exclusivitate guvernanţilor. Toţi ei, de
la Lucinschi până la Voronin, Lupu sau
Dodon, au ajuns la guvernare cu votul
moldovenilor. Fraţilor, noi i-am votat,
noi le-am dat puterea! Ce votăm, aceea
avem. Câţi din alegători, care timp de
20 de ani i-au votat tot pe ei, își asumă
responsabilitatea pentru votul lor, care
implicit înseamnă un vot pentru ruinarea
R.Moldova? Nu prea am întâlnit alegători
sovietofili care să-și fi regretat votul dat
de-a lungul anilor cozilor de topor sau
marionetelor putiniste. Oricum, ei sunt
în cădere liberă și până nu se vor izbi
cu fruntea de zidul Kremlinului, puţine
șanse sunt să deschidă ochii și să vadă
încotro se mișcă lumea normală și în ce
prăpastie îi duc demagogii și vânzătorii
de neam plătiţi de Moscova. Problema e
a noastră, a cetăţenilor responsabili, să ne
mobilizăm și să punem capăt dezastrului
în care am ajuns. Nu vă lăsaţi păcăliţi iar,
nu vă lăsaţi atrași iar la o masă de joc unde
miza nu este una naţională. Mai ales că de
data asta, jocul propus va fi chiar perfida
ruletă rusească unde propriul vostru
deget va sta pe trăgaciul care va porni
glonţul fatal, indiferent că el se va numi
Dodon, sau Lupu. Nu-i lăsaţi să ne ucidă
prezentul nostru și viitorul copiilor!
Nu sta nepăsător! E timpul să-i gonim
pe mincinoși, hoţi și făţarnici dinaintea
ochilor noștri, e timpul să luăm prin vot
Președinţia și s-o dăm pe mâini curate.
Implică-te, vină și votează ca un om responsabil,
dacă vrei să trăiești omenește
cu toată Ţara și Europa!
De Alecu RENIŢĂ