Această unguroaică se adresează
ungurilor din România, povățuind să învețe limba română, adică a țării
în care locuiesc, au servicii și, deci, unde mănâncă o pâine bună.
Are
dreptate, dar ce să zicem noi de românii care își bat joc de limba
maternă, a propriei lor origini și țări. Scrierea fără diacritice, nu
înseamnă oare că acei români (îmi pare rău, dar mulți dintre
dumneavoastră fac și parte din această categorie), poate inconștienți,
contribuie, în acest fel, la nimicirea României, ca națiune!!!
Raționați,
stimabililor, la mesajele pe care vi le adresez de câțiva ani pe care
nu le băgați în seamă, dându-mi dați senzația că urlu la lună. Cer
redeșteptarea românilor, realizarea pericolului maxim în care ne
afundăm: „Fără limbă autentică, un stat dispare”. Priviți la celelalte
state (adică toate națiunile, fără excepție) care nu au renunțat la
diacriticele lor (limba lor națională)!! Singura excepție suntem noi,
românii! Scriem că Dacia va renaște. Eu conștientizez că este (fără
supărare) o gargară. Nu numai că nu va renaște, dar, așa cum se comportă
românii astăzi, va dispare de pe harta Europei. Citiți cu discernământ,
ceea ce ni se întâmplă în prezent. Deșteptați-vă, ieșiți din amorțire
sau din somnul cel de moarte! Fiți români adevărați! Fiți patrioți!
Iubiți-vă limba! Iubiți-l pe marele Eminescu cu limba sa! Doar aveți
titluri mari, sunteți oameni culți, nu vă lăsați manipulați de alogeni,
fiindcă renunțarea la adevărata limbă românească este rezultatul unei
manipulări discrete, dar care a prins la noi, datorită genei noastre
nenorocite, care copiem tot ce ni se vâră pe gât. Ce naiba, nu mai aveți
o judecată inteligentă? De asemenea, cine vă obligă să spuneți „ron” în
loc de „leu” sau să scrieți reclame, firme în „romgleză” (For sale, for
rent, parking, Transylvania, și încă multe alte cuvinte).
Știu
că pe mulți îi supără aceste observații ale mele, dar este treaba lor.
Eu știu că-mi fac datoria de român, aceea de a spune adevărul pur despre
noi, chiar dacă sună a fi dur, un adevăr fără menajamente.
Mircea Vâlcu Mehedinți
Mesajul puternic al unei fete cu
origini maghiare: Nu cunoști limba română deși te-ai născut în România?
Pai mută-te-n Ungaria, ungure! Chiar
atât de josnici să fim, să ajungem să facem negoț cu identitatea unei
țări?
Mesajul unei tinere din România
care are origini maghiare a devenit viral pe Facebook după ce fata a transmis un
mesaj puternic ungurilor care locuiesc în România.
„Nu cunoști limba română deși te-ai născut în România? Ai nevoie de inscripționări în maghiară și de funcționari publici care să-ți vorbească ție limba? Păi mută-te-n Ungaria, ungure!", afirmă Andreea Gecse pe Facebook.
Mesajul integral al tinerei:
„Vă rog să mă iertați anticipat. Numele meu de familie este Gecse, și îmi permit să-mi exprim o părere fără a fi bănuită de xenofobie. Că eu însămi sunt direct bozgoroaică. Tata-i ungur, și cu părinții lui (Dumnezeu să-i odihnească) - vorbea doar ungurește. La noi acasă - s-a vorbit româna. Pe principiul - în această țară trăim, această limbă trebe învățată dumnezeiește. Școală, muncă, viață socială, alea-alea. Tata, ungur cum e el - a terminat (cu 10 cred) o facultate grea la vremea aia - Politehnica. Eu am trăit și-n alte țări. În Grecia, și-n Spania. În Spania există comunități solide de români. Care vorbesc spaniolă peste tot. Din simplul motiv că au ales de bună-voie și nesiliți de nimeni - să trăiască în acea țară. În Grecia, țară preponderent axată pe turism, toate pancartele localităților sunt srise în greacă. Cu literele lor.
Țara lor - literele lor. Seamănă cu niște manuscrise biblice, dar asta e. Uite că tot au turiști.
Eu am lucrat la un resort care avea un contract exclusivist cu britanici. Lumea mea, că engleza pentru mine-i ca româna. Mai mult, șefii mei - o familie de greci cumsecade - au trăit mare parte a vieții lor în Australia.
Vorbeau o australiană curată, fără accent grecesc. Și știu ce zic, că la engleză-s as. Am admirat asta la ei mai mult decât la oricine altcineva. Pentru că știu că grecii sunt fanatici naționaliști. Elenica e iubirea lor eternă. N-am avut absolut nicio problemă în comunicare, nici cu șefii mei, nici cu clienții - care erau britanici - nici pe la vreun magazin sau vreo terasă. Căci toată zona era destinată turiștilor. Totuși, am învățat greaca, cât să port conversații în fraze simple. Și greaca este o limbă grea. De ce am făcut asta? Din drag și respect față de oamenii care m-au primit în familia lor ca pe cineva apropiat, și față de țara care mă găzduia cu atâta ospitalitate. În țara lor am dorit să pot vorbi limba lor. Și-am reușit. Deși, am locuit acolo doar un an, nu toată viața.
Ce vreau să zic: Indiferent de numărul de locuitori care vorbesc matern altă limbă - aceasta este o țară în care se vorbește și se scrie limba română. Căci e România. Așa cum în Italia - totul e pe italiană, în Spania - spaniolă, Franța - franceză, etc..... Toate țările au în sânul lor și oameni de alte naționalități. Care, dacă aleg să trăiască în acele țări - se conformează.
„Nu cunoști limba română deși te-ai născut în România? Ai nevoie de inscripționări în maghiară și de funcționari publici care să-ți vorbească ție limba? Păi mută-te-n Ungaria, ungure!", afirmă Andreea Gecse pe Facebook.
Mesajul integral al tinerei:
„Vă rog să mă iertați anticipat. Numele meu de familie este Gecse, și îmi permit să-mi exprim o părere fără a fi bănuită de xenofobie. Că eu însămi sunt direct bozgoroaică. Tata-i ungur, și cu părinții lui (Dumnezeu să-i odihnească) - vorbea doar ungurește. La noi acasă - s-a vorbit româna. Pe principiul - în această țară trăim, această limbă trebe învățată dumnezeiește. Școală, muncă, viață socială, alea-alea. Tata, ungur cum e el - a terminat (cu 10 cred) o facultate grea la vremea aia - Politehnica. Eu am trăit și-n alte țări. În Grecia, și-n Spania. În Spania există comunități solide de români. Care vorbesc spaniolă peste tot. Din simplul motiv că au ales de bună-voie și nesiliți de nimeni - să trăiască în acea țară. În Grecia, țară preponderent axată pe turism, toate pancartele localităților sunt srise în greacă. Cu literele lor.
Țara lor - literele lor. Seamănă cu niște manuscrise biblice, dar asta e. Uite că tot au turiști.
Eu am lucrat la un resort care avea un contract exclusivist cu britanici. Lumea mea, că engleza pentru mine-i ca româna. Mai mult, șefii mei - o familie de greci cumsecade - au trăit mare parte a vieții lor în Australia.
Vorbeau o australiană curată, fără accent grecesc. Și știu ce zic, că la engleză-s as. Am admirat asta la ei mai mult decât la oricine altcineva. Pentru că știu că grecii sunt fanatici naționaliști. Elenica e iubirea lor eternă. N-am avut absolut nicio problemă în comunicare, nici cu șefii mei, nici cu clienții - care erau britanici - nici pe la vreun magazin sau vreo terasă. Căci toată zona era destinată turiștilor. Totuși, am învățat greaca, cât să port conversații în fraze simple. Și greaca este o limbă grea. De ce am făcut asta? Din drag și respect față de oamenii care m-au primit în familia lor ca pe cineva apropiat, și față de țara care mă găzduia cu atâta ospitalitate. În țara lor am dorit să pot vorbi limba lor. Și-am reușit. Deși, am locuit acolo doar un an, nu toată viața.
Ce vreau să zic: Indiferent de numărul de locuitori care vorbesc matern altă limbă - aceasta este o țară în care se vorbește și se scrie limba română. Căci e România. Așa cum în Italia - totul e pe italiană, în Spania - spaniolă, Franța - franceză, etc..... Toate țările au în sânul lor și oameni de alte naționalități. Care, dacă aleg să trăiască în acele țări - se conformează.
First of all - ÎNVAȚĂ
LIMBA.
Ca să poată face școli, să poată
munci, să-și poată face cumpărăturile, sau controale medicale. Nu înțeleg și
nici nu doresc să am înțelegere pentru cei care doresc să se simtă ca-n Ungaria
- în ROMÂNIA. De ce? E departe Ungaria? Nu te poți muta în țara a cărei limbă e
singura în care dorești să vorbești? Pe bune? Nu cunoști limba română deși te-ai
născut în ROMÂNIA? Ai nevoie de inscripționări în maghiară și de funcționari
publici care să-ți vorbească ție limba? Păi mută-te-n Ungaria, ungure! Că-i
lângă noi, nu călătorești peste ocean, și nu te ține nimeni prizonier aici. Vezi
că pe la Szeged sunt case ieftine, mai ieftine ca-n România. Chiar atât de
josnici să fim, să ajungem să facem negoț cu identitatea unei
țări?...”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu